Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Despre o scriere memorialistică

        de Dan Ionescu

Cronica de la Şoimoş de Ilie Chebeleu a apărut la editura David Press Print (Timişoara, 2020), în colecţia „Studii şi cercetări umaniste“, seria Istorii şi studii culturale, în prezentarea prof. univ. dr. Crişu Dascălu, care semnează Prefaţa. Studiul introductiv aparţine lui Bogdan Mihai Dascălu, care alcătuieşte şi tabelul cronologic, nota asupra ediţiei, precum şi glosarul, bibliografia şi anexele. Coordonatele spaţio-temporale ale evenimentelor consemnate de Ilie Chebeleu, un „preot patriot, conştient de menirea lui pastorală şi, totodată, preocupat să lase posterităţii imaginea lumii în care a trăit, aşa cum a văzut-o şi a înţeles-o el” (Bogdan Mihai Dascălu), sunt următoarele: zona dintre Arad şi Lipova, în perioada anilor 1912-1940. Anii consemnaţi în cronic㠄i-au supus la amare încercări pe ţăranii de pe Valea Mureşului, dintre care cea mai nedreaptă şi cea mai crudă a fost Prima Mare Bătaie, când mulţi dintre feciorii satului au pierit şi al cărei sfârşit nu a însemnat decât în parte sperata îmbunare a sorţii lor” (Crişu Dascălu).

Paginile sunt interesante datorită modului în care oglindesc viaţa românilor din fosta monarhie austro-ungară în paralel cu aceea a conaţionalilor din Regat. Totodată, surprinde opţiunea politică a preotului Ilie Chebeleu, una modernă, anume orientată către America, ţara considerată drept etalon al democraţiei: „În lumea nouă care se începe acum, nici nu mai pot rămânea regii, ci cu ea trebuie să se schimbe şi oamenii. A fost şi o mare ruşine a veacului nostru ca milioane de oameni să fie supuşi toată viaţa unui membru dintr-o familie privilegiată. Dacă ar fi fost numai supunere nu ar fi fost aşa lucru mare, dar a fost pagubă pentru atâţia bani risipiţi din visteria statului pentru susţinerea casei domnitoare. Poporul munceşte din greu, de abia o duce de pe o zi pe alta, iar casa domnitoare să cheltuiască pentru becherii, chefuri, lux milioane de bani câştigaţi cu multă oboseală şi cu multă răbdare a asupririlor şi a batjocurilor ce au venit pe capul nostru. Că mult am răbdat, dar acum nu vom mai răbda, că Mesia neamului românesc nu ne mai lasă, ci ne scoate din robia lor”. Cine este acel „mesia” ni se spune în finalul paragrafului, printr-o propoziţie exclamativ-admirativă: „Trăiască preşedintele Americii, Woodrow Wilson!”. Monarhia la care se face referire în acest fragment este cea austro-ungară. De reţinut este şi amănuntul că preotul Ilie Chebeleu l-a găzduit pe generalul Berthelot, în momentul în care armata română avansa către Budapesta.

De asemenea, sunt vii observaţiile asupra curentelor politice. Despre Garda de Fier, Ilie Chebeleu are o părere bună, la începutul activităţii acestei mişcări, chiar consideră că nu se ştie când va veni vremea să avem nevoie de un patriot ca Ion Moţa, care a luptat pe frontul din Spania, împotriva comunismului. Apoi, după arestarea căpitanului, Corneliu Zelea Codreanu, speră într-o încetare a asasinatelor politice, iar partidul legionar să fie scos în afara legii. Procedeele literare predilecte sunt naraţiunea, descrierea, sceneta sau reportajul ca procedeu aflat la limita literaturii cu jurnalismul. În acest sens, ilustrativă este scena întâlnirii autorului cu mama poetului Octavian Goga, la 1 Decembrie, 1918, în Alba Iulia.

Volumul de faţ㠄este prima valorificare editorială a manuscrisului redactat de preotul Ilie Chebeleu din Şoimoş între anii 1912 şi 1940. Textul este scris într-un caiet cu 150 de file, nelineate, dar despărţite în două câmpuri, astfel că manuscrisul numără aproape 300 de pagini. Este redactat (cu neînsemnate excepţii) în limba română. Caietul a fost păstrat cu devotament de strănepoţii autorului, Horea şi Dan Vişoiu, care ni l-au pus la dispoziţie pentru editare şi cărora ne exprimăm întreaga gratitudine şi preţuire. Alcătuirea ediţiei critice face obiectul unui proiect pe anul 2019 al Institutului de Studii Banatice «Titu Maiorescu» din cadrul Filialei Timişoara a Academiei Române” (Bogdan Mihai Dascălu).

© 2007 Revista Ramuri